- troinici
- TROINICÍ, troinicesc, vb. IV. intranz. (reg.) A zăcea greu bolnav; a boli. – Din troinic.Trimis de gall, 17.10.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
troinic — tróinic1, tróinice, s.n. (reg.) sfoară groasă. Trimis de blaurb, 15.03.2007. Sursa: DAR tróinic2, tróinică, tróinici, tróinice, adj. (reg.) zăpăcit, aiurit. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
troinicire — TROINICÍRE s.f. v. TROINICI. [DLRM] Trimis de gall, 17.10.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român