- troinic
- tróinic1, tróinice, s.n. (reg.) sfoară groasă.Trimis de blaurb, 15.03.2007. Sursa: DARtróinic2, tróinică, tróinici, tróinice, adj. (reg.) zăpăcit, aiurit.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
troinic
Look at other dictionaries:
troinici — TROINICÍ, troinicesc, vb. IV. intranz. (reg.) A zăcea greu bolnav; a boli. – Din troinic. Trimis de gall, 17.10.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
