- triumvirat
- TRIUMVIRÁT, triumvirate, s.n. (În Roma antică) Formă de conducere politică reprezentând alianţa a trei conducători politici şi militari; persoanele care deţineau această conducere. [pr.: tri-um-] – Din lat. triumviratus, fr. triumvirat.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98triumvirát s. n. (sil. tri-um-), pl. triumviráteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTRIUMVIRÁT triumvirate n. (în Roma antică) Formă de guvernământ în care puterea supremă era deţinută de trei conducători politici şi militari. ♢ Primul triumvirat alianţă dintre Cezar, Pompei şi Crassus. /<lat. triumviratus, fr. triumviratTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTRIUMVIRÁT s.n. Funcţia şi durata funcţiei de triumvir în Roma antică. [pron. tri-um-. / < lat. triumviratus, cf. fr. triumvirat].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNTRIUMVÍRAT s. n. 1. formă de conducere în Roma antică, între anii 60 şi 43 a. Chr., reprezentând alianţa a trei conducători politici şi militari. 2. (p. ext.) asociaţie de trei persoane care exercită o putere, o influenţă. (< lat. triumviratus, fr. triumvirat)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.