trisecţiune

TRISECŢIÚNE, trisecţiuni, s.f. Împărţire în trei părţi egale. [pr.: -ţi-u-. – var.: trisécţie s.f.] – Din fr. trisection.

Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX '98



trisecţiúne s. f. (si1. -ţi-u-), g.-d. art. trisecţiúnii; pl. trisecţiúni

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TRISECŢIÚNE s.f. Împărţire în trei părţi egale. ♦ Trisecţiunea unghiului = problemă celebră, pusă în antichitate, privind împărţirea unui unghi cu rigla şi compasul în trei părţi egale. [pron. -ţi-u-, var. trisecţie s.f. / < fr. trisection].

Trimis de LauraGellner, 20.06.2007. Sursa: DN



TRISECŢIÚNE s. f. împărţire în trei părţi egale. o ă unghiului = problemă, pusă în antichitate, privind împărţirea unui unghi cu rigla şi compasul în trei părţi egale. (< fr. trisection)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN