tripotaj

TRIPOTÁJ, tripotaje, s.n. (livr.) Afacere necinstită; potlogărie, matrapazlâc. [pl. şi: tripotájuri] – Din fr. tripotage.

Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX '98



TRIPOTÁJ s. v. escrocherie, hoţie, impostu-ră, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



tripotáj s. n., pl. tripotáje

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TRIPOTÁJ tripotaje n. livr. Acţiune necinstită, întreprinsă cu scopul de a înşela pe cineva; şarlatanie; potlogărie; escrocherie; coţcărie. /<fr. tripotage

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TRIPOTÁJ s.n. (Rar) Afacere murdară, necinstită. [pl. -je, -juri. / < fr. tripotage].

Trimis de LauraGellner, 20.06.2007. Sursa: DN



TRIPOTÁJ s. n. afacere murdară, necinstită; potlogărie. (< fr. tripotage)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN