triplicitate

TRIPLICITÁTE s.f. (livr.) Însuşirea de a fi triplu. – Din fr. triplicité.

Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX '98



triplicitáte s. f., g.-d. art. triplicităţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TRIPLICITÁTE s.f. 1. Calitatea de a fi triplu. 2. Număr întreit; ansamblu, unitate alcătuită din trei părţi identice. [cf. fr. triplicité].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



TRIPLICITÁTE s. f. însuşirea de a fi triplu. ♢ ipocrizie în cel mai înalt grad. (< fr. triplicité)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN