tribuniciar

TRIBUNICIÁR, -Ă, tribuniciari, -e, adj. Privitor la funcţia de tribun. [pr.: -ci-ar] – cf. fr. t r i b u n i t i e n , lat. t r i b u n i c i u s .

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



tribuniciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. tribuniciári; f. sg. tribuniciáră, pl. tribuniciáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TRIBUNICIÁR, -Ă adj. Referitor la funcţia de tribun. [pron. -ci-ar. / cf. fr. tribunitien, lat. tribunicius].

Trimis de LauraGellner, 17.06.2007. Sursa: DN



TRIBUNICIÁR, -Ă adj. care aparţine tribunului. (după fr. tribunitien, lat. tribunicius)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN