brei — s.m. (bot.) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui şi fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Din bg. brei. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BREI s. (bot.;… … Dicționar Român
buruiană — BURUIÁNĂ, buruieni, s.f. (pop.) Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ♢ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [pl. şi: buruiene. – var.: buruián s.n.] – Din bg., scr. burjan.… … Dicționar Român
slăbănog — SLĂBĂNÓG, OÁGĂ, slăbănogi, oage, adj., s.m. I. adj. 1. (Adesea substantivat) Slab la trup, uscăţiv. 2. Lipsit de putere, de vlagă; debil. II. s.m. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cărnoasă, cu frunze ovale dinţate şi cu flori galbene punctate… … Dicționar Român
trepăda — TREPĂDÁ, trépăd, vb. I. intranz. (pop.) 1. A alerga sau a merge fără astâmpăr de colo până colo; a se agita. 2. (Despre cai) A merge la trap. [prez. ind. şi: treápăd] – lat. trepidare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TREPĂDÁ… … Dicționar Român
trepădător — TREPĂDĂTÓR, OÁRE, trepădători, oare, adj., subst. 1. adj. (pop.) Care treapădă, care aleargă. 2. s.m. şi f. (pop.) Persoană care îndeplineşte anumite sarcini la nunţi. 3. Plantă erbacee cu rădăcina fibroasă, cu tulpina ramificată, cu flori verzui … Dicționar Român
