- bistriţ
- BÍSTRIŢ, -Ă, bistriţi, -e, adj. (reg., în sintagmele) Prune bistriţe = prune brumării. Prun bistriţ = prun care rodeşte prune brumării. – et. nec.Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98bístriţ adj. m., pl. bístriţi; f. sg. bístriţă, pl. bístriţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficbistríţ (bístriţă), adj. – Acidulat, acru; se spune mai ales despre o varietate de prune. sl. *bystrĭcĭ, de la bystrŭ "rapid; iute" (DAR). Se foloseşte în Mold. şi Trans.; cf. iute. De aceeaşi origine este toponimul Bistriţa.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.