transmite

TRANSMÍTE, transmit, vb. III. tranz. 1. A trimite sau a comunica ceva prin intermediul unei persoane, al unei scrisori etc. ♦ A aduce la cunoştinţa cuiva un lucru, un fapt; a comunica cuiva ceva. ♦ A comunica ceva cu ajutorul unui post emiţător de radio, de televiziune, de telegraf; a emite. 2. A face să ajungă la altul, a trece din om în om. 3. (jur.) A trece un bun, un drept etc. de la o persoană la alta. 4. A realiza o deplasare de energie, de radiaţii, de unde etc. ♦ refl. (Despre energie, radiaţii, unde etc.) a trece dintr-un loc în altul; a se propaga. 5. A comunica o mişcare de la o maşină la alta sau de la un organ al unei maşini la altul. [Perf. s. transmisei, part. transmis] – Din fr. transmettre, lat. transmittere.

Trimis de romac, 09.09.2008. Sursa: DEX '98



transmíte vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. transmít, 1 pl. transmítem, perf. s. 1 sg. transmiséi, 1 pl. transmíserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. transmítă; part. transmís

Trimis de siveco, 22.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic



A TRANSMÍTE transmít tranz. 1) (ceva cuiva) A trimite indirect; a da printr-un intermediar. 2) (ştiri, informaţii) A aduce la cunoştinţă publicului larg; a emite; a comunica; a relata; a difuza. 3) (lumină, căldură, sunete, mirosuri etc.) A face să cuprindă spaţii tot mai largi; a răspândi; a difuza; a propaga. 4) A face să treacă de la un obiect la altul. 5) tehn. (mişcări, impulsuri etc.) A comunica unui corp, unui dispozitiv; a imprima. [Sil. trans-mi-] /<fr. transmettre, lat. transmittere

Trimis de siveco, 11.10.2006. Sursa: NODEX



TRANSMÍTE vb. I. tr. 1. a trimite ceva prin intermediul unei persoane, al unei scrisori etc. ♦ a comunica ceva. 2. a comunica cu ajutorul unui post de emisie; a emite. 3. (jur.) a trece un bun, un drept etc. altei persoane. II. tr., refl. a (se) propaga, a (se) comunica. (< fr. transmettre, lat. transmittere)

Trimis de raduborza, 27.03.2009. Sursa: MDN