- biscuit
- BISCUÍT, biscuiţi, s.m. 1. Produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prăjitură în diferite forme (cerculeţe, pătrăţele, litere etc.). 2. Semifabricat de ceramică neglazurată, ars numai o dată şi folosit la fabricarea faianţei sau a porţelanului. 3. Porţelan supus la două arderi succesive, a cărui structură imită marmura. – Din fr. biscuit.Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98biscuít s. m., pl. biscuíţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBISCUÍ//T biscuitţi m. Produs alimentar făcut din făină, ouă şi zahăr, copt în diferite forme. [Sil. -cu-it] /<fr. biscuitTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBISCUÍT s.m. 1. Produs alimentar obţinut prin coacerea unui aluat preparat din făină, ouă şi zahăr. 2. Faianţă fără glazură, arsă la o temperatură înaltă; (p. ext.) statuetă sau mic grup de faianţă fină ori porţelan fără glazură. [< fr. biscuit].Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DNbiscuít (biscuíţi), s.m. – Produs alimentar obţinut prin coacerea unui aluat de prăjitură. – var. biscot, pişcot. fr. biscuit, în vreme ce var. biscot reproduce it. biscotto; cealaltă var. corespunde pronunţării balcanice, cf. sb. piškot.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERBISCUÍT s. m. 1. produs alimentar obţinut prin coacerea unui aluat preparat din făină, ouă şi zahăr. 2. faianţă fără glazură, arsă la o temperatură înaltă; statuetă, mic grup de faianţă fină ori porţelan fără glazură. (< fr. biscuit)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.