- toponimie
- TOPONIMÍE s.f. 1. Totalitate a numelor proprii de locuri, de ape, de munţi etc. dintr-o ţară sau dintr-o regiune. 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri; toponomastică. – Din fr. toponymie.Trimis de LauraGellner, 28.06.2004. Sursa: DEX '98TOPONIMÍE s. toponomastică.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetoponimíe s. f. (sil. mf. top-), art. toponimía, g.-d. art. toponimíei; pl. toponimíiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTOPONIMÍE f. 1) Totalitate a denumirilor de localităţi şi locuri (dintr-o regiune sau dintr-o ţară). 2) Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul toponimelor; toponomastică. [G.-D. toponimiei] /<fr. toponymieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTOPONIMÍE s.f. 1. Totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unui ţinut, ale unei ţări etc. 2. Ramură a lingvisticii care studiază numele de locuri; toponomastică. [gen. -iei. / < fr. toponymie, cf. gr. topos – loc, onoma – nume].Trimis de LauraGellner, 09.06.2007. Sursa: DNTOPONIMÍE s. f. 1. totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unei regiuni, ţări etc. 2. ramură a lingvisticii care studiază toponimele; toponomastică. 3. parte a morfologiei medicale care indică poziţia şi locul organelor şi al părţilor anatomice. (< fr. toponymie)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.