tonic

tonic
TÓNIC, -Ă, tonici, -ce, adj., subst. 1. adj. (Despre vocale sau silabe) Care poartă accentul, pe care cade accentul. ♢ Accent tonic = accentul muzical al vocalelor şi al silabelor; p. ext. accentul expirator sau de intensitate. 2. s.f. (muz.) Treapta întâi a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta întâi a modului major sau minor. 3. adj., s.n. (Substanţă, medicament) care are proprietatea de a fortifica un organism; întăritor, fortifiant. – Din fr. tonique, it. tonico.
Trimis de LauraGellner, 28.06.2004. Sursa: DEX '98

Tonic ≠ aton, atonic
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

TÓNIC adj. v. întăritor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TÓNIC adj., s. 1. adj. (fon.) accentuat. (Vocală tonic; silabă tonic.) 2. adj., s. v. întăritor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tónic adj. m., pl. tónici; f. sg. tónică, pl. tónice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

tónic s. n., pl. tónice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TÓNI//C toniccă (tonicci, tonicce) 1) (despre vocale sau silabe) Care poartă accent; cu accent; accentuat. ♢ Accent tonic accent muzical cu care se rostesc vocalele şi silabele. 2) med. (despre substanţe, medicamente) Care întăreşte organismul; cu proprietăţi de întărire a organismului; întăritor; fortifiant; reconfortant; tonifiant. Vin tonic. /<fr. tonique
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TÓNIC, -Ă adj. 1. (Despre o vocală, o silabă) Pe care cade accentul. ♢ Accent tonic = accent muzical; (p. ext.) accent expirator sau de intensitate. 2. (med.; şi s.n.) (Substanţă, medicament) care întăreşte organismul, reface forţele; întăritor. // (Şi în forma toni-, tono-) Element prim şi secund de compunere savantă cu semnificaţia "întăritor", "care fortifică". [< fr. tonique, it. tonico, cf. gr. tonikos].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TÓNIC, -Ă I. adj. (despre vocale, silabe) pe care cade accentul. o accent tonic = accent muzical. (p. ext.) accent expirator sau de intensitate. II. adj., s. n. (medicament) care tonifică organismul, reface forţele; reconfortant, reconstituant, fortifiant; tonifiant. III. s. f. (muz.) treapta principală (întâi) a modurilor major şi minor; acord pe această treaptă. (< fr. tonique, it. tonico)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?
Synonyms:
/ , , ,


Look at other dictionaries:

  • tonic — tonic …   Dictionnaire des rimes

  • Tonic — Water unter normalem und UV Licht Tonic Water ist ein chininhaltiges Erfrischungsgetränk mit einem leicht bitteren Geschmack. Früher gehörte Tonic Water (tonic ist englisch und bedeutet „kräftigend, stärkend“) zur Standardausrüstung vieler… …   Deutsch Wikipedia

  • Tonic — may refer to: *Tonic (music), a concept of musical theory *Tonic (band), an American post grunge rock band *Tonic (music club), a New York City music venue, 1998 2007 * Tonic (album), a 2000 album by Medeski Martin Wood *Tonic (physiology), a… …   Wikipedia

  • tonic — [ tɔnik ] n. m. • v. 1970; mot angl., abrév. de tonic water ♦ Anglic. Soda à base d écorces d oranges amères et de quinquina. Bouteille, verre de tonic. Gin tonic. ⊗ HOM. Tonique. ● tonic nom masculin (abréviation de l anglais tonic water, eau… …   Encyclopédie Universelle

  • Tonic — Ton ic, n. [Cf. F. tonique, NL. tonicum.] 1. (Phon.) A tonic element or letter; a vowel or a diphthong. [1913 Webster] 2. (Mus.) The key tone, or first tone of any scale. [1913 Webster] 3. (Med.) A medicine that increases the strength, and gives… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Tonic — Ton ic, a. [Cf. F. tonigue, Gr. ?. See {Tone}.] 1. Of or relating to tones or sounds; specifically (Phon.), applied to, or distingshing, a speech sound made with tone unmixed and undimmed by obstruction, such sounds, namely, the vowels and… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Tonic — Datos generales Origen Los Ángeles, California Información artística Género(s) Post grunge …   Wikipedia Español

  • tonic — [tän′ik] adj. [Gr tonikos < tonos: see TONE] 1. of, producing, or tending to produce good muscular tone, or tension 2. mentally or morally invigorating; stimulating 3. having to do with tones; specif., a) Music designating or based on the… …   English World dictionary

  • tonic — ► NOUN 1) a medicinal substance taken to give a feeling of vigour or well being. 2) something with an invigorating effect. 3) tonic water. 4) Music the first note in a scale which, in conventional harmony, provides the keynote of a piece of music …   English terms dictionary

  • Tonic — Tonic, eine in Indien gebräuchliche Pirogue, deren zwei beim Segeln zusammengebunden sind …   Pierer's Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”