- tolera
- TOLERÁ, tolerez, vb. I. tranz. A îngădui, a permite o situaţie, un fapt (nepermis); a trece cu vederea. ♦ A admite, a suporta. – Din fr. tolérer.Trimis de RACAI, 23.09.2005. Sursa: DEX '98TOLERÁ vb. 1. v. îngădui. 2. v. suporta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetolerá vb., ind. prez. 1 sg. toleréz, 3 sg. şi pl. tolereázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA TOLER//Á toleraéz tranz. 1) (persoane) A accepta admiţând în apropiere şi făcând abstracţie de neajunsuri; a suporta; a suferi; a răbda. 2) (fapte supărătoare nepermise) A admite în mod conştient şi tacit; a suporta; a suferi; a îngădui. 3) med. (tratamente, medicamente) A suporta fără reacţie de respingere. /<fr. tolérerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTOLERÁ vb. I. tr. A îngădui, a permite (ceva nepermis). ♦ A admite, a suporta în apropiere (pe cineva). [cf. fr. tolérer, lat. tolerare].Trimis de LauraGellner, 09.06.2007. Sursa: DNTOLERÁ vb. tr. a îngădui, a permite (ceva nepermis). ♢ a admite, a suporta în apropiere (pe cineva). o a tolera un medicament, un tratament = a suporta fără reacţie patologică. (< fr. tolérer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.