bipen

bipén adj. m., pl. bipéni; f. sg. bipénă, pl. bipéne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BIPÉN, -Ă I. adj. cu două aripi. II. s. f. secure romană cu două tăişuri. (< fr. bipenne, lat. bipennis)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN