tip

tip
TIP, (1, 2, 3) tipuri, (4) tipi, s.m. 1. s.n. Obiect care reprezintă modelul pe baza căruia se produc alte obiecte de acelaşi fel; prototip. 2. s.n. Individ, exemplar, obiect, fenomen care întruneşte anumite trăsături reprezentative, esenţiale pentru un grup întreg de indivizi, de exemplare, de obiecte etc. de acelaşi fel. ♦ spec. Personaj din literatură sau din artă care întruneşte, în modul cel mai expresiv, trăsăturile, caracterele esenţiale ale indivizilor din categoria (socială sau psihologică) pe care o reprezintă. ♦ Totalitatea caracterelor distinctive fundamentale ale unui grup, ale unei familii, ale unei rase etc. ♦ Caracter distinctiv; particularitate. 3. s.n. Soi3, fel, gen, categorie. 4. s.m. (fam.) Individ, ins. – Din fr. type, lat. typus.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TIP s. I. 1. v. prototip. 2. model, prototip, tipar. (A construit teatrul după tipul grec.) 3. v. sistem. 4. v. mostră. II. 1. v. specie. 2. v. categorie. 3. categorie, fel, gen, soi, specie, speţă, (înv. şi pop.) seamă, (fig. peior.) poamă, sămânţă, sculă, stambă, tacâm. (Ce tip de om o fi şi ăsta?) 4. fel, gen, mod, soi, specie, specimen, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele tipuri de silogisme ...)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TIP s. v. chip, faţă, figură, individ, ins, om, persoană.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tip (ins) s. m., pl. tipi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

tip (obiect reprezentativ, personaj, soi) s. n., pl. típuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TIP1 tipi m. 1) depr. Persoană care trezeşte o atitudine negativă; om excentric; individ; subiect. 2) Persoană de o mare originalitate; om care iese din comun prin comportamentul său original. /<lat. typus, ngr. tipós, fr. type
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TIP2 tipuri n. 1) Model ideal care întruneşte caracteristicile esenţiale ale unui grup de obiecte sau de fenomene similare; etalon. 2) Individ sau exemplar care întruneşte caracterele esenţiale ale unui grup de fiinţe sau de obiecte. /<lat. typus, ngr. tipos, fr. type
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TIP s.n. 1. Formă sau model căruia îi corespunde o anumită grupă de obiecte sau de fenomene. ♦ Model, exemplar, eşantion. ♦ Specie. 2. Exemplar care are toare caracterele şi preţul unui produs pus în vânzare. 3. Formă exemplară la care se pot referi o serie de alte exemplare cu caractere comune. 4. Schemă ideală, exemplificatoare a unei categorii de persoane, fiinţe sau lucruri. 5. Fizionomie caracteristică a unei rase (rasă), a unei populaţii etc. // s.m. 1. Individ care întruneşte anumite trăsături caracteristice pentru un grup, o rasă etc. 2. Plantă ale cărei caractere formează trăsăturile esenţiale ale unei specii. 3. (fam.) Persoană de o mare originalitate. ♦ (peior.) Individ. 4. Personaj care întruneşte trăsăturile comune, caracteristice tuturor indivizilor din categoria pe care o reprezintă. // Element secund de compunere savantă cu semnificaţia "exemplar", "model", "imprimat", "matriţă". [< fr. type, it. tipo, lat. typus – caracter, gr. typos – model].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TIP1 I. s. n. 1. model, formă căreia îi corespunde o anumită grupă de obiecte sau de fenomene; model original după care se efectuează obiecte de acelaşi fel; prototip. 2. individ, exemplar care întruneşte anumite trăsături caracteristice pentru un grup, o rasă etc. ♢ totalitatea caracterelor distinctive esenţiale ale unui grup, ale unei rase, familii etc. ♢ caracter distinctiv, particularitate. ♢ exemplar ale cărui caractere constituie trăsăturile esenţiale ale unei specii, familii etc. de plante sau de animale. II. s. m. f. 1. personaj care întruneşte trăsăturile comune, caracteristice tuturor indivizilor din categoria pe care o reprezintă. 2. (fam.) persoană de mare originalitate; individ, ins. (< fr. type, lat. typus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

tip (-puri), s.n. – Individ, personaj. fr. type, cf. tipos. – Se foloseşte în limbajul familiar ca m. (pl. tipi) pentru a indica pe un individ necunoscut, uneori cu nuanţă depreciativă, cf. sp. tipejo. Este dubletul lui tipă, s.f. (literă tipografică), din it. tipo.
Trimis de blaurb, 14.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую
Synonyms:
, , , , , / , , , , (lightly) / (to one end, as a cart), , , , ,


Look at other dictionaries:

  • TIP — steht für: Tipp, Ratschlag Taifun Tip, der stärkste bisher beobachtete Taifun Tip (Zeitschrift), Berliner Stadtmagazin, TIP Zeitung für Thailand , Tip, eine TV Show aus den 1970er Jahren TiP Toll im Preis, Handelsmarke der Supermarktketten der… …   Deutsch Wikipedia

  • tip — tip1 [tip] n. [ME tippe, akin to MLowG tip, point, top, Ger zipf in zipfel, an end, tip, prob. < IE base * dumb , tail > Avestan duma , tail] 1. the pointed, tapering, or rounded end or top of something long and slim 2. something attached… …   English World dictionary

  • Tip — steht für: ein Berliner Stadtmagazin, siehe Tip (Zeitschrift) den stärksten bisher beobachteten Taifun, siehe Taifun Tip eine TV Show aus den 1970er Jahren, siehe Tip (TV Show) den afrikanischen Sklavenhändler Tippu Tip den US amerikanischen …   Deutsch Wikipedia

  • tip — Ⅰ. tip [1] ► NOUN 1) the pointed or rounded extremity of something slender or tapering. 2) a small part fitted to the end of an object. ► VERB (tipped, tipping) ▪ attach to or cover the tip of. ● …   English terms dictionary

  • Tip — Tip, v. t. [Cf. LG. tippen to tap, Sw. tippa, and E. tap to strike gently.] 1. To strike slightly; to tap. [1913 Webster] A third rogue tips me by the elbow. Swift. [1913 Webster] 2. To bestow a gift, or douceur, upon; to give a present to; as,… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Tip — Tip, n. [Akin to D. & Dan. tip, LG. & Sw. tipp, G. zipfel, and probably to E. tap a plug, a pipe.] 1. The point or extremity of anything; a pointed or somewhat sharply rounded end; the end; as, the tip of the finger; the tip of a spear. [1913… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • tip — 1 n 1: information provided to the police or authorities regarding crime 2: a piece of inside information esp. of advantage in securities trading tip 2 vt tipped, tip·ping: to provide a tip to or about often used with off tip·per n …   Law dictionary

  • Tip — puede referirse a: El humorista español Luis Sánchez Polack, quien formó parte de los dúos Tip y Top y Tip y Coll. Las siglas TIP de Texto de Identificación Personal. El Aeropuerto Internacional de Trípoli (Libia), en su código IATA Algunos… …   Wikipedia Español

  • tip — tȋp m <N mn típovi> DEFINICIJA 1. osnovni oblik koji je zajednički nekoj grupi predmeta i pojava po kojem se razlikuju od drugih; obrazac, uzorak, model [tip gradnje kuće; kuća primorskog tipa] 2. a. onaj koji se odlikuje bitnim svojstvima… …   Hrvatski jezični portal

  • tip — / tipoff [n1] inside information bang*, bug*, buzz*, clue, cue, dope*, forecast, hint, in*, information, inkling, inside wire, knowledge, news, point, pointer, prediction, prompt, secret information, steer*, suggestion, two cents’ worth*, warning …   New thesaurus

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”