- tinctură
- TINCTÚRĂ, tincturi, s.f. Medicament obţinut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă, dintr-un produs chimic etc. – Din lat. tinctura. cf. fr. t e i n t u r e .Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98tinctúră s. f. (sil. tinc-), g.-d. art. tinctúrii; pl. tinctúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTINCTÚR//Ă tincturăi f. Preparat medicamentos lichid obţinut dintr-un extract de plante dizolvat în alcool sau în eter. tinctură de iod. [G.-D. tincturii; Sil. tinc-tu-] /<lat. tinctura, fr. tinctureTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTINCTÚRĂ s.f. Medicament lichid obţinut prin dezvoltarea unor substanţe (extrase din plante) în alcool sau în eter. ♦ (fig.) Nuanţă, culoare, coloratură. [< lat. tinctura, cf. fr. teinture].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNTINCTÚRĂ s. f. 1. medicament lichid obţinut prin dizolvarea în alcool sau eter a unor extrase din plante, din organe de animale sau din minerale. 2. (fig.) nuanţă, culoare; coloratură. (< lat. tinctura)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNtinctúră (-ri), s.f. – Medicament obţinut prin dizolvarea în alcool a elementelor active dintr-o plantă. lat. tinctura (sec. XIX).Trimis de blaurb, 12.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.