- tilişcă
- TILÍŞCĂ, tilişti, s.f. Plantă erbacee cu rizomul târâtor, cu tulpina acoperită de peri moi, cu flori trandafirii dispuse în ciorchine (Circaea lutetiana). – et. nec.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TILÍŞCĂ s. (bot.; Circaea lutetiana) (reg.) vrăjitoare, vrotilică, iarba-vrăjitoarei.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetilíşcă s. f., g.-d. art. tilíştii; pl. tilíştiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografictilíşcă (-şti), s.f. – Iarba-vrăjitoarei (Circaea luteniana). – var. telişcă. Origine necunoscută. Explicaţia pornind de la sl. tĕlo "imagine" (Cihac, II, 407) sau de la sl. tĕlĭste (Conev 48), bg. teleški "de juncan" (Scriban) nu satisface. Poate este o simplă var. cu schimb. de suf. de la tilincă "fluier", dacă s-a dezvoltat vreun sens din rădăcina cu această semnificaţie, cf. trulişcă.Trimis de blaurb, 11.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.