- tighelit
- TIGHELÍT1 s.n. Tighelire. – v. tigheli.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TIGHELÍT2, -Ă, tigheliţi, -te, adj. Cusut, prevăzut cu tighel. – v. tigheli.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98tighelít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.