teşitor

TEŞITÓR, teşitoare, s.n. Unealtă construită dintr-o tijă de oţel cu una sau cu ambele extremităţi tronconice, folosită la ieşirea găurilor cilindrice. – Teşi + suf. -tor.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



teşitór s. n., pl. teşitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TEŞIT//ÓR teşitoroáre n. Unealtă de tâmplărie pentru teşirea găurilor cilindrice. /a teşi + suf. teşitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX