tetraclorură

tetraclorură: TETRACLORÚRĂ, tetracloruri, s.f. Combinaţie a clorului cu un corp simplu tetravalent. ♢ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros plăcut care se foloseşte ca solvent pentru grăsimi, lacuri etc., la fabricarea insecticidelor şi la umplerea unor stingătoare de incendii. – Din fr. tétrachlorure.

Trimis de ana_zecheru, 28.06.2004. Sursa: DEX '98

tetraclorúră s. f. (sil. -tra-clo-) clorură

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TETRACLORÚRĂ s.f. Combinaţie a clorului cu un corp simplu tetravalent. ♦ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros dulceag, întrebuinţat în unele aparate de stins incendiile sau ca solvent neinflamabil. [< fr. tétrachlorure].

Trimis de LauraGellner, 07.06.2007. Sursa: DN

TETRACLORÚRĂ s. f. combinaţie a clorului cu un element tetravalent. o tetraclorură de carbon = compus organic lichid, incolor, cu miros plăcut, în unele aparate de stins incendiile, ca solvent neinflamabil, la fabricarea lacurilor, a insecticidelor etc. (< fr. tétrachlorure)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

tetraclorúrã — s. f. (sil. tra clo ); pl. tetraclorúri … Romanian orthography
tetraclormetan — TETRACLORMETÁN s.n. (chim.) Tetraclorură de carbon. – Din fr. tétrachlorméthane, engl. tetrachlormethane. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TETRACLORMETÁN s. (chim.) tetraclorură de carbon. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
carbon — CARBÓN s.n. Element chimic, metaloid foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanţelor organice, care se găseşte în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit şi în cărbunele negru. ♢… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias