- tesac
- TESÁC, tesace, s.n. Sabie scurtă şi lată purtată în trecut de infanterişti şi de sergenţii de stradă; p. restr. teacă de sabie. – Din rus. tesak.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TESÁC s. (înv.) spangă. (tesacul era o sabie scurtă şi lată.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeTESÁC s. v. teacă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetesác s. n., pl. tesáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTESÁ//C tesacce n. înv. 1) Sabie lată, scurtă şi dreaptă. 2) Teacă de sabie. /<rus. tesakTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXtesác (-ce), s.n. – Sabie scurtă; un fel de cuţit cu teacă. sl. (rus.) tesakŭ (Cihac, II, 408; Conev 122).Trimis de blaurb, 07.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.