terariu

TERÁRIU, terarii, s.n. 1. (Rar) Stâncărie. 2. Spaţiu amenajat pentru creşterea şi observarea şerpilor, broaştelor ţestoase etc. – Din lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



teraríu s. n. [-riu pron. -riu], art. teraríul; pl. teraríi, art. teraríile (sil. -ri-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TERÁRI//U terariui n. 1) Încăpere special amenajată în care se întreţin diferite animale mici terestre, în special reptile, pentru a fi studiate. 2) Teren stâncos, amenajat în mod special pentru cultivarea unei anumite plante. /<lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TERÁRIU s.n. Încăpere unde sunt crescute, pentru a fi observate, diferite animale mici terestre (şerpi, şopârle etc.). ♦ Teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unei anumite plante. [pron. -riu. / < fr., lat. terrarium, germ. Terrarium].

Trimis de LauraGellner, 04.06.2007. Sursa: DN



TERÁRIU s. n. 1. spaţiu amenajat pentru creşterea şi observarea diferitelor animale mici terestre (şerpi, şopârle, broaşte ţestoase etc.). 2. teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unor anumite plante. (< fr., lat. terrarium, germ. Terrarium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN