- temporar
- TEMPORÁR, -Ă, temporari, -e, adj. Care e de scurtă durată, care nu durează decât un anumit timp; vremelnic, trecător, provizoriu. ♢ Care exercită o activitate un timp limitat. – Din fr. temporaire, lat. temporarius.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Temporar ≠ etern, permanent, veşnicTrimis de siveco, 09.11.2008. Sursa: AntonimeTEMPORÁR adj., adv. 1. adj. nedefinitiv, provizoriu, trecător, vremelnic, (livr.) tranzitoriu, (înv.) provizoric, provizornic. (O situaţie temporară.) 2. adj. provizoriu, vremelnic, (înv.) precariu, vremelnicesc. (O slujbă, o ocupaţie temporară.) 3. adv. provizoriu, (înv.) vremelniceşte. (Ocupa temporar demnitatea de ...) 4. adj. v. interimar. 5. adj. momentan, provizoriu, trecător, vremelnic, (înv.) momental, momentos. (E doar o măsură temporară.) 6. adj. efemer, pieritor, schimbător, trecător, vremelnic, (livr.) pasager, (înv.) petrecător, piericios, pierit, stricăcios, temporal, vremelnicesc, (fig.) călător, (înv. fig.) deşert. (Un fenomen temporar.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetemporár (vremelnic) adj. m., pl. temporári; f. sg. temporáră, pl. temporáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTEMPORÁR temporară (temporari, temporare) şi adverbial Care durează puţin; cu un termen de existenţă limitat; de scurtă durată; vremelnic; provizoriu. /<fr. temporaire, lat. temporariusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTEMPORÁR, -Ă adj. Vremelnic, trecător, provizoriu. [cf. fr. temporaire, lat. temporarius].Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DNTEMPORÁR, -Ă adj. de scurtă durată, vremelnic, trecător, provizoriu. (< fr. temporaire, lat. temporarius)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.