tempestiv

tempestív adj. m., pl. tempestívi; f. sg. tempestívă, pl. tempestíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TEMPESTÍV, -Ă adj. (Rar) Care se întâmplă la timp potrivit; oportun, favorabil. [< lat. tempestivus].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



TEMPESTÍV, -Ă adj. care se întâmplă la timpul potrivit. (< it. tempestivo, lat. tempestivus)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN