- temperatură
- TEMPERATÚRĂ, temperaturi, s.f. Gradul, starea de căldură a unui mediu, a unui corp etc. ♢ Temperatură absolută = temperatură care se măsoară pornind de la zero absolut. ♦ Stare fiziologică constantă a corpului animal, reprezentând echilibrul dintre căldura produsă şi cea pierdută. ♦ Gradul de căldură ridicată a corpului omenesc, reprezentând un simptom patologic; fierbinţeală, febră. – Din fr. température, lat. temperatura.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TEMPERATÚRĂ s. 1. (met.) (înv.) aşezământ, temperament. (Afară a scăzut mult temperatură.) 2. (med.) călduri (pl.), febră, fierbinţeală, friguri (pl.), (pop.) arşiţă, (reg.) năplăială, vipie, (înv.) aprinzeală, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu temperatură.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetemperatúră s. f., g.-d. art. temperatúrii; pl. temperatúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTEMPERATÚR//Ă temperaturăi f. 1) Mărime care caracterizează gradul de încălzire a unui corp sau a unui mediu. ♢ temperatură absolută temperatură care se măsoară pornind de la zero absolut. temperatură de fierbere temperatură la care fierbe un lichid. 2) pop. Căldură ridicată (peste limita normală) a corpului, ca indice al îmbolnăvirii; febră. A avea temperatură. [G.-D. temperaturii] /<lat. temperatura, fr. temperature, germ. TemperaturTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTEMPERATÚRĂ s.f. Starea, gradul de căldură al unui corp; gradul de încălzire a aerului, căldura aerului. ♦ (med.) Febră. ♦ (biol.) Căldura corpului fiinţelor. [cf. fr. température, lat. temperatura].Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DNTEMPERATÚRĂ s. f. 1. starea, gradul de încălzire a unui mediu, a corpurilor. 2. (med.) febră. ♢ căldura corpului fiinţelor. (< fr. température, lat. temperatura, germ. Temperatur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.