telefonometru

TELEFONOMÉTRU, telefonometre, s.n. Contor pentru înregistrarea numărului şi duratei convorbirilor telefonice. – Din fr. téléphonomètre.

Trimis de Anonim, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



telefonométru s. n., pl. telefonométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TELEFONOMÉTRU s.n. Contor care indică numărul şi durata convorbirilor telefonice taxate. [< fr. téléphonomètre].

Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DN



TELEFONOMÉTRU s. n. contor care indică numărul şi durata convorbirilor telefonice taxate. (< fr. téléphonomètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN