- teism
- TEÍSM1 s.n. Doctrină filozofică bazată pe admiterea existenţei lui Dumnezeu ca fiinţă absolută care a creat lumea şi o îndrumează. – Din fr. théisme.Trimis de LauraGellner, 26.06.2004. Sursa: DEX '98TEÍSM2 s.n. (med.) Ansamblul tulburărilor produse de consumul abuziv al ceaiului. – Din fr. théisme.Trimis de LauraGellner, 26.06.2004. Sursa: DEX '98teísm (filoz., med.) s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTEÍSM1 n. Concepţie filozofică religioasă care admite existenţa lui Dumnezeu ca fiinţă absolută, supranaturală şi conducătoare a lumii. /<fr. théismeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTEÍSM2 n. Stare patologică, provocată de consumul abuziv al ceaiului de mare concentraţie. /<fr. théismeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTEÍSM1 s.n. Concepţie filozofică-religioasă care admite existenţa lui Dumnezeu ca fiinţă supranaturală raţională, creatoare şi conducătoare a lumii. [pron. te-ism. / cf. fr. théisme < gr. theos – zeu].Trimis de LauraGellner, 02.06.2007. Sursa: DNTEÍSM2 s.n. (med.) Totalitatea tulburărilor produse în urma abuzului de ceai. [pron. te-ism. / < fr. théisme, cf. thé – ceai].Trimis de LauraGellner, 02.06.2007. Sursa: DNTEÍSM1 s. n. concepţie filozofico-religioasă care admite existenţa lui Dumnezeu ca fiinţă supranaturală raţională, creatoare şi conducătoare a lumii. (< fr. théisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNTEÍSM2 s. n. intoxicaţie survenită în urma abuzului de ceai. (< fr. théisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN-TEÍSM3 elem. teo-.Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.