- tarla
- TARLÁ, tarlale, s.f. 1. Suprafaţă de teren mărginită de patru drumuri care se întretaie (făcând parte din teritoriul unei comune sau al unei gospodării agricole mari); cultura de pe o astfel de porţiune. 2. (Rar) Drum îngust care desparte semănăturile; hotar. – tc. tarla.Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRMTARLÁ, tarlale, s.f. 1. Suprafaţă de teren agricol mărginită de patru drumuri care se întretaie (făcând parte din teritoriul unei comune; solă; cultura de pe o astfel de suprafaţă. 2. (Rar) Drum sau teren îngust care desparte semănăturile; hotar. – Din tc. tarla.Trimis de LauraGellner, 18.11.2004. Sursa: DEX '98TARLÁ s. v. solă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeTARLÁ s. v. postată.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetarlá s. f., art. tarláua, g.-d. art. tarlálei; pl. tarláleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTARLÁ tarlale f. Suprafaţă (mare) de teren cultivată cu aceeaşi specie de plante agricole. [art. tarlaua; G.-D. tarlalei] /<turc. tarlaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXtarlá (-ále), s.f. – Cultură, solă, tablă, fîşie de teren cultivată cu aceeaşi specie de plante. – Megl. torlă. tc. tarla (Şeineanu, II, 353; Lokotsch 2040; Ronzevalle 62).Trimis de blaurb, 26.02.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.