- tantalic
- tantálic adj. m., pl. tantálici; f. sg. tantálică, pl. tantáliceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTANTÁLI//C tantaliccă (tantalicci, tantalicce) 1) (despre chinuri) Care este provocat de imposibilitatea satisfacerii unor necesităţi vitale. 2) (despre dorinţe, nevoi) Care nu poate fi împlinit. /<fr. tantaliqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTANTÁLIC, -Ă adj. (Liv.; despre chinuri) Care se referă la dorinţe, nevoi care nu pot fi împlinite. [cf. fr. tantalique < Tantal – personaj mitic condamnat de zei la foame şi sete perpetuă].Trimis de LauraGellner, 16.10.2005. Sursa: DNTANTÁLIC, -Ă adj. (despre chinuri) care se referă la suferinţe provocate de dorinţe, nevoi ce nu pot fi împlinite. (< fr. tantalique)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.