- tangon
- TANGÓN, tangoane, s.n. (Mare) 1. Catarg orizontal mobil, cu funii şi scară, folosit pe timp de furtună pentru coborârea şi urcarea oamenilor în şi din barcă. 2. Drug de lemn fixat la un capăt pe bordaj, întrebuinţat la legarea bărcilor lansate pe apă. – Din fr. tangon.Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98tangón s. n., pl. tangoáneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTANGÓN s.n. Drug de lemn, rezemat cu un capăt de bordajul navei şi susţinut de o balansină, care serveşte la legarea bărcilor aflate pe apă şi pe care marinarii pot coborî în bărci. [< fr. tangon].Trimis de LauraGellner, 30.05.2007. Sursa: DNTANGÓN s. n. (mar.) 1. drug de lemn orizontal, sprijinit cu un capăt de bordajul navei şi susţinut de o balansină, la ancorarea bărcilor şi pe care marinarii pot coborî în bărci. 2. bară rotundă, cu un cârlig la capăt, destinată să întindă colţul velei din proră, când barca are vânt din pupă. (< fr., sp. tangon)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.