tanatic

TANÁTIC, -Ă, tanatici, -ce, adj. (livr.) Referitor la moarte, de moarte. – Din fr. thanatique.

Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



tanátic adj. m., pl. tanátici; f. sg. tanátică, pl. tanátice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TANÁTI//C tanaticcă (tanaticci, tanaticce) rar Care ţine de moarte; propriu morţii. /<fr. thanatique, gr. thanatikos

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TANÁTIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la moarte; de moarte, specific morţii. [cf. fr. thanatique, it. tanatico < gr. thanatikos].

Trimis de LauraGellner, 30.05.2007. Sursa: DN



TANÁTIC, -Ă adj. referitor la moarte, specific morţii. (< fr. thanatique)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN