tahilalie

TAHILALÍE, tahilalii, s.f. (med.) Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă. – Din fr. tachylalie.

Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX '98



tahilálie s. f., art. tahilália, g.-d. art. tahiláliei; pl. tahilálii, art. tahiláliile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TAHILALÍE s.f. (med.) Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte. [gen. -iei. / < fr. tachylalie, cf. gr. tachys – rapid, lalein – a vorbi].

Trimis de LauraGellner, 30.05.2007. Sursa: DN



TAHILALÍE s. f. vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte. (< fr. tachylalie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN