biocatalizator

BIOCATALIZATÓR, biocatalizatori, s.m. Substanţă care provoacă sau grăbeşte o reacţie chimică în organismele vii. [pr.: bi-o-] – Bio- + catalizator (după fr. biocatalyseur).

Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98



BIOCATALIZATÓR s. v. enzimă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



biocatalizatór s. m. (sil. bi-o-), pl. biocatalizatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BIOCATALIZATÓR s.m. Substanţă organică (enzimă, hormon, vitamină) indispensabilă în procesele biologice. [< germ. Biokatalysator, cf. gr. bios – viaţă, katalysis – dizolvare].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



BIOCATALIZATÓR s. m. substanţă organică sintetizată de organismele vii care provoacă, favorizează procesele metabolice. (< germ. Biokatalysator)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN