- binedispune
- *binedispune (a binedispune) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. binedispún, 2 sg. binedispúi, 1 pl. binedispúnem; conj. prez. 3 să binedispúnă; ger. binedispúnând; part. binedispúsTrimis de Laura-ana, 18.07.2007. Sursa: DOOM 2
Dicționar Român. 2013.