- sămcea
- sămceá s.f. (reg.) 1. tăişul cuţitului la vârf. 2. cuţitaş cu plăsele de lemn pentru lăsat sânge la animalele bolnave.Trimis de blaurb, 22.11.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sâmcea — SÂMCEÁ s. v. creastă, creştet, culme, pisc, stricnea, vârf. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime sîmceá ( éle), s.f. – 1. Dorn, priboi. – 2. Cioc, clonţ, vîrf, culme. – 3. (Olt., Trans.) Briceag, brişcă. – 4. (Olt.) Zori de zi, auroră … Dicționar Român
stricnea — STRICNEÁ, stricnele, s.f. (reg.) Cuţit cu o limbă specială, folosit pentru a lăsa sânge animalelor bolnave; p. restr. limba acestui cuţit. [var.: stricneálă s.f.] – Stricni1 + suf. ea. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRICNEÁ s.… … Dicționar Român
sămcioară — sămcioáră, sămcioáre, s.f. (reg.) cuţitaş mic şi ascuţit cu care se înţeapă animalele bolnave, pentru a li se lăsa sânge; sămcea, smicea. Trimis de blaurb, 22.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
vârf — VÂRF, vârfuri, s.n. 1. Partea cea mai de sus (ascuţită) a unor obiecte înalte (case, copaci etc.) sau a anumitor forme de relief (deal, munte). ♢ expr. Asta pune (sau, rar, face) vârf (la toate) = asta întrece orice închipuire sau aşteptare, este … Dicționar Român