săculeţ — SĂCULÉŢ, săculeţe, s.n. Diminutiv al lui sac; săculeţ, săcuşor. ♦ Sedilă2. – Sac + suf. uleţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SĂCULÉŢ s. 1. săcuşor, (franţuzism) saşeu, (înv. şi reg.) săculteţ, (reg.) săcăteu, săcui, săcuieţ,… … Dicționar Român
bătăcui — BĂTĂCÚI s. v. săculeţ, săcuşor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
saşeu — SAŞÉU, saşeuri, s.n. Pungă mică de pânză în care se păstrează batiste, ciorapi etc. sau în care se pun, în dulap, flori plăcut mirositoare pentru a parfuma rufele. – Din fr. sachet. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SAŞÉU s. v.… … Dicționar Român
săcotei — SĂCOTÉI s. v. săculeţ, săcuşor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
săcui — SĂCÚI, săcuie, s.n. (reg.) Săculeţ care se poartă atârnat de gât; trăistuţă. ♦ Săculeţ în care se pun la stors fagurii sau caşul. – Probabil lat. *sacculeus (< sacculus). Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SĂCÚI s. v. săculeţ … Dicționar Român
săcuieţ — SĂCUIÉŢ s. v. săculeţ, săcuşor, sedilă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
săculete — SĂCULÉTE s. v. săculeţ, săcuşor, sedilă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
săculteaţă — SĂCULTEÁŢĂ s.f. v. săculteţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SĂCULTEÁŢĂ s. v. săculeţ, săcuşor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
săculteţ — SĂCULTÉŢ, săculteţe, s.n. (reg.) Săculeţ. [var.: săculteáţă s.f.] – Sac + suf. ulteţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SĂCULTÉŢ s. v. săculeţ, săcuşor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
săcuţ — SĂCÚŢ s. v. săculeţ, săcuşor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime săcúţ, săcúţe, s.n. (reg.) 1. sac mic, săculeţ. 2. faţă de pernă. Trimis de blaurb, 21.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român