- bimetal
- BIMETÁL, bimetale, s.n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări datorate dilataţiei termice, pot acţiona un mecanism. – Din fr. bimétal.Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98bimetál s. n., pl. bimetáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBIMETÁL bimetale n. Produs obţinut prin unirea mecanică a două straturi de metale sau de aliaje, pentru a căpăta alt produs cu proprietăţi deosebite. /<fr. bimétalTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBIMETÁL s.n. 1. Produs obţinut prin unirea mecanică a două metale. 2. Organ sensibil, compus din două vergele metalice diferite, sudate pe toată lungimea, servind pentru controlul temperaturilor. [cf. germ. Bimetall, fr. bimétal].Trimis de LauraGellner, 09.03.2006. Sursa: DNBIMETÁL s. n. 1. semifabricat obţinut prin unirea mecanică a două metale. 2. organ sensibil compus din două vergele metalice diferite, sudate pe toată lungimea, pentru controlul temperaturilor. (< fr. bimétal)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.