sângerare — SÂNGERÁRE, sângerări, s.f. 1. Faptul de a sângera; sângerat1, sângerătură. ♦ Vărsare de sânge. 2. Proces tehnologic de recoltare a sângelui animalelor sacrificate (la abator) pentru a fi valorificat. 3. (tehn.) Operaţie de găurire a unei ancore… … Dicționar Român
cruntare — CRUNTÁRE s. v. însângerare, sângerare, sân gerat, sângerătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
hemoragie — HEMORAGÍE, hemoragii, s.f. 1. Scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin; hemoree. ♢ Hemoragie intestinală = enterohemoragie. Hemoragie nazală = epistaxis. 2. fig. Curgere, pierdere de … Dicționar Român
sângereală — sângereálă, sângeréli, s.f. (reg.) v. sângerătură (2). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
încruntare — ÎNCRUNTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) încrunta. ♦ Privire aspră sau posomorâtă. – v. încrunta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCRUNTÁRE s. întunecare, mohoreală, posomoreală, (rar) posăceală. (Ce e această încruntare la tine?)… … Dicționar Român