suvoalbe

suvoálbe, suvólb, vb. III (reg.; despre oameni) a copleşi; a învinge.

Trimis de blaurb, 01.02.2007. Sursa: DAR



suvoálbe (-ólb, -ólt), – (Olt.) A învinge, a supune, a domina. – var. suvolbi. lat. *subvolvĕre (Candrea), sau învoalbe cu schimb de pref.

Trimis de blaurb, 14.02.2009. Sursa: DER