- suspensiv
- SUSPENSÍV, -Ă, suspensivi, -e, adj. (jur.) Care suspendă punerea în execuţie, care opreşte, care amână. ♢ (În sistemul politic capitalist) Veto suspensiv = drept pe care îl are şeful statului de a refuza sancţionarea (sancţiona) unei legi votate de parlament. – După fr. suspensif.Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRMSUSPENSÍV, -Ă, suspensivi, -e, adj. (jur.) Care suspendă, care opreşte punerea în execuţie a unei dispoziţii, a unei prevederi etc. – Din fr. suspensif.Trimis de oprocopiuc, 29.07.2004. Sursa: DEX '98suspensív adj. m., pl. suspensívi; f. sg. suspensívă, pl. suspensíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSUSPENSÍV suspensivă (suspensivi, suspensive) jur. Care suspendă punerea în execuţie a unei hotărâri, a unei dispoziţii etc. /<fr. suspensifTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSUSPENSÍV, -Ă adj. Care suspendă, care opreşte punerea în execuţie. [< fr. suspensif].Trimis de LauraGellner, 23.05.2007. Sursa: DNSUSPENSÍV, -Ă adj. care determină o suspensie (1). (< fr. suspensif)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.