surdomut

surdomut
SURDOMÚT, -Ă, surdomuţi, -te, adj., s.m. şi f. (Om) lipsit de auz şi de grai; (persoană) surdă şi mută în acelaşi timp. – Surd + mut (după fr. sourd-muet).
Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

surdomút adj. m., s. m. mut
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SURDOMÚ//T surdomuttă (surdomutţi, surdomutte) şi substantival (despre persoane) Care este în acelaşi timp surd şi mut; lipsit de auz şi de darul vorbirii. /surd + mut
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SURDOMÚT, -Ă adj., s.m. şi f. (Om) care este lipsit de auz şi de grai. [< surdo- + mut, după fr. sourd-muet].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SURDOMÚT, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de auz şi de grai. (după fr. sourd-muet)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • surdomutism — SURDOMUTÍSM s.n. Deficienţă audio verbală complexă datorată absenţei congenitale sau pierderii timpurii a auzului; surdomutitate. – Surd + mutism. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SURDOMUTÍSM s. (med.) surdomutitate. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • surd — SURD, Ă, surzi, de, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau parţial) de auz. ♦ fig. Care nu vrea să audă, să înţeleagă; neînduplecat, nesimţitor, fără suflet. ♢ loc. adv. (Substantivat) De( a) surda = în zadar,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”