- surdină
- SURDÍNĂ, surdine, s.f. Dispozitiv din metal sau din lemn, în formă de gheară la instrumentele cu coarde, sau în formă de dop la instrumentele de suflat, folosit pentru atenuarea intensităţii sonorităţii unor instrumente muzicale. ♢ loc. adv. În surdină = a) cu surdina pusă, încet; b) fără zgomot, înăbuşit; cu glas scăzut; în taină. – Din fr. sourdine.Trimis de ionel, 29.07.2004. Sursa: DEX '98SURDÍNĂ s. (muz.) (rar) pieptene. (surdină la vioară.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesurdínă s. f., g.-d. art. surdínei; (dispozitive) pl. surdíneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSURDÍN//Ă surdinăe f. Dispozitiv folosit la unele instrumente muzicale pentru a slăbi intensitatea sunetelor emise. ♢ În surdină a) încet; înăbuşit; b) în taină; pe ascuns. /<fr. sourdineTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSURDÍNĂ s.f. Amortizor de zgomot. ♦ Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micşora intensitatea sunetelor. ♦ În surdină = a) încet, cu sunete uşoare; b) fără zgomot, cu glas scăzut; în taină. [< fr. sourdine, cf. it. sordina].Trimis de LauraGellner, 23.05.2007. Sursa: DNSURDÍNĂ s. f. amortizor de zgomot. ♢ dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru atenuarea intensităţii şi modificarea timbrului sunetelor. o în surdină = fără zgomot. (< fr. sourdine)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.