bilanţier

BILANŢIÉR, -Ă, bilanţieri, -e, adj., s.n. 1. adj. De bilanţ. 2. s.n. Registru în care sunt înscrise bilanţuri. [pr.: -ţi-er] – Bilanţ + suf. -ier.

Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98



bilanţiér s. n. (sil. -ţi-er), pl. bilanţiére

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BILANŢIÉR, -Ă adj. Cu caracter de bilanţ. [pron. -ţi-er. / < it. bilanciere].

Trimis de LauraGellner, 09.03.2006. Sursa: DN



BILANŢIÉR, -Ă I. adj. cu caracter de bilanţ. II. s. n. registru de înscriere a bilanţurilor. (< it. bilancierre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN