- suptură
- SUPTÚRĂ, supturi, s.f. (pop.) Supt1. – Supt1 + suf. -ură.Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SUPTÚRĂ s. v. sugere, supt.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesuptúră s. f., g.-d. art. suptúrii; pl. suptúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficsuptúră, suptúri, s.f. 1. (pop.) sugere, supt (cu gura, cu botul şi cu buzele). 2. prădare.Trimis de blaurb, 30.01.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.