bijectiv

bijectiv
bijectív adj. m., pl. bijectívi; f. sg. bijectívă, pl. bijectíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BIJECTÍV, -Ă adv. (mat.; despre funcţii) Care este în acelaşi timp surjectivă (surjectiv) şi injectivă (injectiv). [< fr. bijectif].
Trimis de LauraGellner, 19.11.2004. Sursa: DN

BIJECTÍV, -Ă adj. (mat.; despre funcţii) în acelaşi timp surjectivă şi injectivă. (< fr. bijectif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • bijectív — adj. m., pl. bijectívi; f. sg. bijectívã, pl. bijectíve …   Romanian orthography

  • automorfism — AUTOMORFÍSM s.n. (mat.) Izomorfism care rezultă din aplicarea unei mulţimi asupra ei însăşi; endomorfism bijectiv, homomorfism. [< fr. automorphisme, cf. gr. autos – însuşi, morphe – formă]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”