- supraconductibilitate
- SUPRACONDUCTIBILITÁTE s.f. (fiz.) Stare a unor substanţe la temperaturi în apropiere de zero absolut şi la intensităţi de câmp magnetic foarte mici, în care rezistivitatea lor electrică devine practic nulă; supraconducţie. – Din fr. supraconductibilité.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SUPRACONDUCTIBILITÁTE s. (fiz.) supracon-ducţie.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesupraconductibilitáte s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. supraconductibilităţiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSUPRACONDUCTIBILITÁTE s.f. (fiz.) Proprietate a unor metale sau aliaje aflate la temperaturi foarte scăzute de a-şi pierde rezistenţa electrică; supraconducţie. [cf. fr. supraconductibilité].Trimis de LauraGellner, 22.05.2007. Sursa: DNSUPRACONDUCTIBILITÁTE s. f. proprietate a unor metale sau aliaje la temperaturi foarte scăzute de a-şi pierde rezistenţa electrică; supraconductivitate, supraconducţie. (< fr. supraconductibilité)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.