- sulfură
- SULFÚRĂ, sulfuri, s.f. 1. Sare a acidului sulfhidric. 2. Compus al sulfului cu un metal, metaloid sau radical organic. (din fr. sulfure)Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: MDNSULFÚRĂ, sulfuri, s.f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ♢ Sulfură de carbon = combinaţie de carbon cu sulf, în formă de lichid incolor şi toxic, cu miros neplăcut, folosită în industrie şi în agricultură. – Din fr. sulfure.Trimis de IoanSoleriu, 29.07.2004. Sursa: DEX '98SULFÚRĂ s. 1. (chim.) sulfură de fier v. pirită; sulfură de plumb v. galenă. 2. (min.) sulfură acidă = hidrosulfură; sulfură de zinc v. blendă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesulfúră s. f., g.-d. art. sulfúrii; pl. sulfúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSULFÚR//Ă sulfurăi f. 1) Sare sau ester al acidului sulfuric. 2) Combinaţie a sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic. ♢ sulfură de fier combinaţie a sulfului cu fierul, întrebuinţată, mai ales, la obţinerea acidului sulfuric. sulfură de carbon combinaţie a sulfului cu carbonul, foarte inflamabilă şi toxică, întrebuinţată, mai ales, la fabricarea unor insecticide. /<fr. sulfureTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSULFÚRĂ s.f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic. [cf. fr. sulfure].Trimis de LauraGellner, 20.05.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.