- bicornat
- bicornát adj. m., pl. bicornáţi; f. sg. bicornátă, pl. bicornáteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBICORNÁT, -Ă adj. cu două antene sau coarne; bicorn (1). (< engl. bicornate, fr. bicornu)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.