Dicționar Român. 2013.
subţietate — SUBŢIETÁTE s. v. subţirime. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime subţietáte, subţietăţi, s.f. (înv.) 1. subţirime. 2. calitatea de a avea grăsime mică, de a fi fin, delicat, slab; parte a corpului care are această calitate. 3. (fig.)… … Dicționar Român
gracilitate — GRACILITÁTE s.f. (Rar) Însuşirea a ceea ce este gracil; fragilitate, subţirime, delicateţe. [cf. fr. gracilité, it. gracilità]. Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DN GRACILITÁTE s. f. însuşirea a ceea ce este gracil; fragilitate,… … Dicționar Român
subţire — SUBŢÍRE, subţiri, adj. I. 1. Care are grosime mică în raport cu celelalte dimensiuni. ♢ expr. Subţire la (sau în) pungă = sărac, zgârcit. ♦ (Despre oameni) Slab, uscat; zvelt. ♦ (Despre părţi ale corpului omenesc) De dimensiuni reduse în lăţime… … Dicționar Român
subţirenie — SUBŢIRÉNIE s. v. subţirime. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
subţiritate — subţiritáte, subţirităţi, s.f. (înv.) 1. subţirime, subţirenie, subţietate. 2. supleţe, subţiime. 3. fineţe, distincţie,rafinament, subţietate. Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
